
Studiul intitulat „Economia României prin prisma Raportului Draghi”, realizat de Fundația Konrad Adenauer în colaborare cu platforma CursDeGuvernare.ro, analizează modul în care România poate contribui la creșterea competitivității Uniunii Europene prin politici economice adecvate.
Puncte critice identificate în Raportul Draghi și relevanța lor pentru România
Raportul Draghi evidențiază cinci aspecte esențiale care influențează competitivitatea UE, fiecare având implicații specifice pentru economia românească:
-
Prețul energiei și securitatea energetică: În UE, prețurile la gaze și energie electrică sunt semnificativ mai mari decât în SUA și China. Situația afectează profund competitivitatea industrială. România trebuie să abordeze aceste diferențe pentru a-și proteja industria.
-
Finanțarea redresării competitivității: Este necesară regândirea sistemului financiar pentru a sprijini investițiile în economia reală. În România, fondurile de investiții private equity și venture capital reprezintă doar 0,041% din PIB, mult sub media UE de 0,46%.
-
Inovație și tehnologie: UE investește mai puțin în cercetare și dezvoltare comparativ cu SUA și China. România trebuie să stimuleze investițiile în aceste domenii pentru a-și crește competitivitatea.
-
Piața muncii și competențele: Există o nevoie de adaptare a competențelor forței de muncă la cerințele economiei moderne. România trebuie să îmbunătățească formarea profesională și să reducă migrația talentelor.
-
Reglementare și concurență: Simplificarea reglementărilor și promovarea concurenței sunt esențiale pentru creșterea productivității. România trebuie să reducă birocrația și să sprijine antreprenoriatul.
Direcții de acțiune propuse pentru România
Pentru a aborda aceste provocări, studiul propune șase direcții strategice:
-
Dezvoltarea pieței de capital și atragerea economiilor către investiții productive: Este esențială crearea unui cadru legal care să faciliteze micro-împrumuturile pentru afaceri inovative și stimularea fondurilor de private equity și venture capital.
-
Promovarea României ca destinație investițională regională: Prin politici fiscale atractive și reducerea birocrației, România poate atrage investiții străine și poate deveni un hub regional pentru afaceri.
-
Stimularea inovației și a cercetării-dezvoltării: Creșterea investițiilor în R&D și parteneriatele între universități și industrie pot duce la produse și servicii cu valoare adăugată mare.
-
Reforma educației și formării profesionale: Adaptarea curriculei la cerințele pieței muncii și promovarea învățării pe tot parcursul vieții sunt cruciale pentru o forță de muncă competitivă.
-
Îmbunătățirea infrastructurii energetice: Investițiile în surse de energie regenerabilă și eficiența energetică pot reduce costurile și dependența de importuri.
-
Simplificarea reglementărilor și combaterea corupției: Un mediu de afaceri transparent și previzibil este esențial pentru atragerea și menținerea investițiilor.
Implementarea acestor măsuri poate transforma provocările actuale în oportunități de dezvoltare. Astfel consolidează poziția României în cadrul Uniunii Europene și contribuind la creșterea competitivității economice la nivel regional și global.