România a plătit peste 1.000 de euro pentru un MWh de energie. De ce ajunge electricitatea atât de scumpă seara și ce spune acest record despre sistemul energetic
Piața energiei electrice din România a înregistrat la începutul lunii iulie unul dintre cele mai spectaculoase episoade din ultimii ani. În seara zilei de 1 iulie, prețul energiei pe piața spot a depășit pragul de 5.300 lei/MWh, echivalentul a peste 1.000 de euro pentru un MWh, un nivel fără precedent pentru piața românească. Fenomenul nu reprezintă doar o fluctuație temporară a prețurilor, ci scoate în evidență probleme structurale care afectează sistemul energetic național. În aceeași perioadă, România s-a aflat printre statele europene cu cele mai ridicate prețuri ale energiei electrice. Aceste evoluții sunt confirmate de datele publicate de operatorii pieței și analizate de presa economică de specialitate.
De ce explodează prețul energiei tocmai seara?
La prima vedere poate părea paradoxal. România dispune de o capacitate tot mai mare de producție fotovoltaică, iar în timpul zilei energia este abundentă și relativ ieftină. Totuși, exact acest lucru contribuie la problema actuală.
În intervalul prânzului, producția panourilor fotovoltaice și energia injectată în rețea de sute de mii de prosumatori determină o ofertă foarte mare. În consecință, prețurile scad, iar surplusul de energie poate fi exportat către piețele vecine.
Situația se schimbă radical după apus.
Producția solară dispare aproape complet într-un interval foarte scurt, însă consumul național rămâne ridicat. În perioadele de caniculă, milioane de aparate de aer condiționat continuă să funcționeze, iar cererea de energie atinge vârful exact atunci când una dintre principalele surse de producție nu mai livrează electricitate.
Rezultatul este un deficit care trebuie acoperit rapid prin centrale convenționale sau prin importuri, iar acest dezechilibru determină explozia prețurilor.
România exportă ziua și importă seara
Datele din ultimele zile arată un tipar care începe să devină obișnuit.
În timpul zilei, România dispune de surplus de energie solară și poate exporta electricitate. În schimb, seara, când producția fotovoltaică dispare, țara revine în poziția de importator net, cumpărând energie la prețuri considerabil mai ridicate.
Acest fenomen nu este specific doar României, însă efectele sunt mai puternice deoarece sistemul energetic românesc dispune încă de prea puține capacități de stocare și de o rezervă limitată de producție flexibilă.
Într-o piață europeană interconectată, energia circulă acolo unde există cerere și ofertă. Diferențele de preț reflectă dezechilibrele dintre producție și consum din fiecare interval orar.
Lipsa bateriilor reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități
Majoritatea experților indică aceeași problemă: România produce din ce în ce mai multă energie regenerabilă. Problema este ca nu dispune încă de suficiente sisteme care să păstreze surplusul de energie pentru orele de consum maxim.
În lipsa unor capacități importante de stocare, energia produsă la prânz nu poate fi utilizată câteva ore mai târziu, când valoarea ei economică devine mult mai mare.
În ultimii ani au fost anunțate numeroase proiecte pentru baterii industriale și sisteme de stocare. Cele mai multe se află încă în faza de implementare. Specialiștii estimează că vor mai fi necesari câțiva ani până când aceste investiții vor produce efecte vizibile asupra pieței.
Canicula amplifică dezechilibrul
Valul de temperaturi extreme din ultimele zile a accentuat și mai mult presiunea asupra sistemului energetic.
Consumul de electricitate crește semnificativ în timpul episoadelor de caniculă, în special din cauza utilizării instalațiilor de climatizare. În același timp, anumite unități de producție pot funcționa la capacitate redusă din motive tehnice sau de mentenanță, ceea ce limitează oferta internă exact în momentele cele mai dificile.
În aceste condiții, România ajunge să importe volume importante de energie, apropiindu-se în unele intervale de limita tehnică a capacității de import.
Problema nu este energia solară
Creșterea producției fotovoltaice este uneori prezentată drept cauza acestor dezechilibre. O astfel de concluzie este incompletă.
Energia solară reduce costurile în timpul zilei și contribuie la diminuarea emisiilor de carbon. Problema apare atunci când dezvoltarea producției regenerabile nu este însoțită de investiții similare în baterii, centrale flexibile, rețele inteligente și infrastructură de transport.
Cu alte cuvinte, România produce mai multă energie verde decât în urmă cu câțiva ani, însă sistemul energetic nu s-a modernizat suficient pentru a valorifica eficient această producție pe parcursul întregii zile.
Ce soluții există?
Experții din sectorul energetic indică mai multe direcții prioritare:
-
dezvoltarea accelerată a capacităților de stocare prin baterii industriale.
-
extinderea și modernizarea rețelelor electrice.
-
investiții în centrale flexibile care pot porni rapid atunci când producția regenerabilă scade.
-
finalizarea noilor capacități de producție aflate în construcție.
-
utilizarea tehnologiilor inteligente pentru echilibrarea consumului în orele de vârf.
Niciuna dintre aceste măsuri nu produce efecte peste noapte. Insă toate sunt necesare pentru reducerea volatilității prețurilor.
Un semnal de alarmă pentru politica energetică
Recordul de peste 1.000 euro/MWh nu trebuie privit doar ca o anomalie de piață.
El evidențiază faptul că tranziția energetică nu înseamnă doar instalarea unui număr cât mai mare de panouri fotovoltaice sau turbine eoliene. O producție regenerabilă în continuă creștere trebuie susținută de infrastructură capabilă să transporte, să stocheze și să distribuie energia atunci când consumatorii au cea mai mare nevoie de ea.
În lipsa acestor investiții, România riscă să continue ciclul din ultimele veri: energie foarte ieftină în timpul zilei, urmată de importuri costisitoare în orele de seară și de episoade repetate în care piața internă înregistrează unele dintre cele mai ridicate prețuri din Uniunea Europeană.
Recordul din 1 iulie reprezintă astfel mai mult decât un simplu maxim istoric al prețului energiei. El este un indicator al faptului că dezvoltarea producției de energie trebuie însoțită de investiții la fel de consistente în stocare, infrastructură și flexibilitatea întregului sistem energetic. Altfel, avantajele energiei regenerabile vor continua să fie diminuate de costurile ridicate suportate în intervalele de consum maxim.