Agricultura românească, în pragul unei crize financiare majore: insolvențele cresc cu aproape 80%, iar 4 din 10 companii sunt în risc
Agricultura, unul dintre pilonii economiei românești, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. După mai multe sezoane marcate de secetă, volatilitate accentuată a prețurilor și costuri ridicate de producție, datele financiare arată că presiunea asupra fermierilor începe să se transforme într-o problemă sistemică. Numărul insolvențelor din sector aproape s-a dublat în doar șase luni, iar specialiștii avertizează că numeroase exploatații agricole se află deja într-o zonă critică din punct de vedere financiar.
Insolvențele din agricultură au explodat în primul semestru
Potrivit unei analize realizate de CITR pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în primul semestru al anului 2026 au fost deschise 226 de proceduri de insolvență în agricultură, comparativ cu 127 în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 80%. Mai mult, încă din luna aprilie fusese atins nivelul întregului semestru I din anul precedent.
Semnalul de alarmă este cu atât mai puternic cu cât fenomenul nu mai afectează doar ferme mici sau afaceri familiale. În categoria companiilor cu active imobilizate de peste 4 milioane de euro, numărul insolvențelor a crescut de la o singură companie în prima jumătate a anului trecut la 19 companii în acest an. Activele acestor societăți depășesc împreună 235 de milioane de euro.
Vulnerabilitățile sunt mult mai extinse decât arată insolvențele
Poate cea mai îngrijorătoare concluzie a analizei este că insolvențele reprezintă doar partea vizibilă a problemei.
Specialiștii au evaluat aproximativ 3.700 de companii agricole cu active de peste un milion de euro și au constatat că aproximativ 40% dintre acestea prezintă risc financiar ridicat.
Datele indică faptul că:
-
631 de companii sunt considerate în stare de insolvență iminentă;
-
855 de societăți pot fi încă restructurate, însă necesită intervenții rapide la nivel operațional și financiar.
Aceste cifre sugerează că, în lipsa unor măsuri de sprijin și restructurare, numărul insolvențelor ar putea continua să crească în următoarele trimestre.
De ce au ajuns fermierii într-o situație atât de dificilă
Criza actuală nu are o singură cauză. Ea este rezultatul suprapunerii mai multor factori economici și climatici.
Printre principalele probleme identificate de specialiști se numără:
-
seceta severă din ultimii ani;
-
scăderea prețurilor la cereale după maximele din 2022;
-
costurile ridicate cu inputurile agricole;
-
dobânzile mari la credite;
-
presiunea importurilor asupra pieței;
-
reducerea marjelor de profit;
-
dificultățile de finanțare și accesul mai dificil la capital.
În multe cazuri, investițiile realizate în perioada în care prețurile cerealelor erau foarte ridicate au fost finanțate prin credite. Odată cu scăderea veniturilor și majorarea costurilor financiare, rambursarea acestora a devenit din ce în ce mai dificilă.
Seceta continuă să afecteze culturile de primăvară
La presiunea financiară se adaugă și condițiile meteorologice nefavorabile.
Cel mai recent raport MARS al Comisiei Europene arată că valurile de căldură și deficitul accentuat de apă din sol reduc estimările de producție pentru culturile de primăvară în aproape întreaga Europă.
În România, culturile de toamnă au avut rezultate peste media ultimilor ani, însă situația este mult mai complicată pentru:
-
porumb;
-
floarea-soarelui;
-
soia.
Specialiștii europeni avertizează că, în lipsa unor precipitații consistente, producțiile acestor culturi pot continua să scadă până la recoltare.
Blocajele legislative amplifică presiunea asupra fermierilor
Pe lângă dificultățile din piață, sectorul agricol se confruntă și cu întârzieri în implementarea unor măsuri de sprijin.
Mai multe organizații reprezentative ale fermierilor au solicitat Parlamentului adoptarea urgentă a unor proiecte legislative privind:
-
sprijinul pentru crescătorii de bovine și porcine;
-
ajutoarele pentru motorină;
-
sprijinul pentru îngrășăminte;
-
măsurile dedicate fermierilor afectați de secetă;
-
facilități fiscale pentru cooperative.
Reprezentanții sectorului avertizează că amânarea acestor proiecte până după vacanța parlamentară poate întârzia acordarea sprijinului financiar cu încă câteva luni.
Un risc care depășește agricultura
Problemele din agricultură nu afectează doar fermierii.
Sectorul agricol generează efecte economice importante asupra industriei alimentare, transporturilor, producătorilor de inputuri, distribuitorilor și sistemului bancar. O creștere accelerată a insolvențelor poate produce efecte în lanț asupra întregii economii rurale.
În plus, companiile aflate în dificultate administrează suprafețe agricole importante și asigură locuri de muncă în comunități unde alternativele economice sunt limitate.
Perspective pentru următoarele luni
Datele disponibile indică faptul că agricultura românească intră într-o perioadă decisivă.
Dacă evoluția vremii va continua să afecteze culturile de vară, iar măsurile de sprijin vor întârzia, presiunea financiară asupra fermelor ar putea crește și mai mult în a doua parte a anului.
În schimb, implementarea rapidă a unor mecanisme de restructurare, accelerarea plăților către fermieri și îmbunătățirea accesului la finanțare ar putea limita extinderea fenomenului insolvențelor.
Concluzie
Creșterea cu aproape 80% a insolvențelor în agricultură reprezintă unul dintre cele mai clare semnale privind fragilitatea financiară a sectorului. Dincolo de cifre, problema evidențiază vulnerabilități structurale acumulate în ultimii ani: dependența de condițiile climatice, volatilitatea piețelor agricole și accesul tot mai dificil la finanțare.
Pentru un domeniu strategic precum agricultura, provocarea nu mai este doar gestionarea unui sezon agricol dificil, ci construirea unui model economic suficient de rezilient încât să poată face față unor șocuri climatice și financiare care par să devină din ce în ce mai frecvente.