Harta datoriilor gospodăriilor din Europa schimbă percepțiile: cele mai îndatorate familii nu trăiesc în statele considerate „problematice”
La prima vedere, mulți ar presupune că gospodăriile cele mai îndatorate din Europa se află în Grecia, Italia sau alte state afectate de crizele financiare din ultimii ani. Datele oficiale arată însă o realitate complet diferită.
Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cele mai ridicate niveluri ale datoriei gospodăriilor, raportate la venitul disponibil, se înregistrează în economii dezvoltate precum Elveția, Țările de Jos, Danemarca, Norvegia și Suedia. În schimb, multe state din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, se află printre țările cu cele mai reduse niveluri ale îndatorării populației.
Acest paradox demonstrează că valoarea datoriei, luată separat, spune foarte puțin despre sănătatea financiară a unei economii.
Cum este măsurată datoria gospodăriilor
OECD utilizează un indicator standardizat: datoria totală a gospodăriilor exprimată ca procent din venitul disponibil anual.
În această categorie intră:
-
creditele ipotecare;
-
creditele de consum;
-
alte obligații financiare ale populației.
Indicatorul nu măsoară câți bani datorează efectiv fiecare familie, ci cât de mare este povara creditelor în raport cu veniturile disponibile.
Acest lucru este esențial deoarece două gospodării cu datorii identice pot avea grade de risc complet diferite dacă nivelul veniturilor este foarte diferit.
De ce țările bogate apar în fruntea clasamentului
Țările nordice și cele din vestul Europei domină clasamentele datoriei gospodăriilor din mai multe motive structurale.
1. Piața ipotecară este extrem de dezvoltată
În Danemarca sau Țările de Jos, cumpărarea unei locuințe prin credit reprezintă norma, nu excepția.
Creditele ipotecare sunt acordate pe perioade foarte lungi, uneori chiar 30-35 de ani, iar populația are acces facil la finanțare datorită veniturilor ridicate și unui sistem bancar foarte stabil.
2. Veniturile sunt suficient de mari pentru a susține împrumuturile
O familie cu venituri mari poate contracta un credit de câteva sute de mii de euro fără ca riscul de neplată să fie comparabil cu cel al unei gospodării dintr-o economie emergentă.
Gradul mare de îndatorare este, în aceste cazuri, un efect al dezvoltării financiare și al accesului la credit, nu neapărat un semnal de vulnerabilitate.
3. Dobânzile reduse au stimulat creditarea
Timp de mai bine de un deceniu, Europa a traversat o perioadă cu dobânzi foarte scăzute sau chiar negative.
Acest context a încurajat atât băncile, cât și populația să utilizeze creditul pentru achiziții imobiliare și investiții.
De ce România se află la polul opus
România figurează constant printre statele europene cu cele mai mici niveluri ale datoriei gospodăriilor raportate la venit.
La prima vedere, acest lucru pare un avantaj.
Realitatea este însă mai nuanțată.
Gradul redus de îndatorare reflectă mai mulți factori:
-
venituri mai mici decât media europeană;
-
acces mai limitat la credite;
-
avansuri mai mari solicitate pentru creditele ipotecare;
-
o cultură financiară orientată spre evitarea împrumuturilor.
În plus, România este una dintre țările europene cu cea mai ridicată rată de proprietari ai locuințelor, multe imobile fiind dobândite înainte de dezvoltarea actualei piețe ipotecare sau prin moștenire.
Prin urmare, populația nu a avut aceeași nevoie de finanțare bancară precum gospodăriile din Europa Occidentală.
Datorii mari nu înseamnă automat probleme economice
Una dintre cele mai frecvente interpretări greșite este asocierea unui nivel ridicat al datoriei cu o situație financiară precară.
Economiștii atrag atenția că analiza trebuie făcută împreună cu alți indicatori:
-
valoarea activelor deținute de gospodării;
-
economiile populației;
-
rata șomajului;
-
nivelul dobânzilor;
-
veniturile disponibile.
De exemplu, gospodăriile din Elveția sau Danemarca au datorii foarte ridicate, însă dețin simultan active financiare și imobiliare considerabile, ceea ce reduce riscul sistemic.
Ce riscuri apar atunci când dobânzile cresc
Perioada 2022-2024 a demonstrat că nivelul ridicat al îndatorării poate deveni problematic atunci când costurile creditelor cresc rapid.
Majorările succesive ale dobânzilor operate de băncile centrale europene au dus la:
-
rate lunare mai mari pentru milioane de familii;
-
reducerea consumului;
-
încetinirea pieței imobiliare;
-
orientarea populației către economisire.
Banca Centrală Europeană a observat că gospodăriile din zona euro au început să economisească o parte mai mare din venituri, în contextul inflației ridicate și al incertitudinilor economice.
România rămâne prudentă, dar provocările persistă
Deși gradul de îndatorare este redus comparativ cu vestul Europei, gospodăriile din România sunt vulnerabile din alte motive.
Puterea de cumpărare este încă inferioară mediei Uniunii Europene, iar o parte importantă a populației dispune de rezerve financiare limitate.
În plus, creditele noi sunt influențate direct de evoluția indicilor de dobândă și de costurile ridicate ale finanțării.
Din această perspectivă, nivelul redus al datoriei nu reprezintă neapărat un avantaj competitiv, ci reflectă și un acces mai restrâns la finanțare și investiții.
Concluzie
Clasamentele privind datoria gospodăriilor răstoarnă multe dintre percepțiile publice despre economiile europene.
Țările considerate cele mai prospere sunt adesea și cele în care populația utilizează cel mai intens creditul bancar. În schimb, state precum România sau alte economii din Europa de Est înregistrează datorii reduse, însă acest lucru este explicat mai degrabă prin venituri mai mici, acces limitat la finanțare și o piață a creditului mai puțin dezvoltată.
În final, nivelul datoriei nu poate fi interpretat izolat. El trebuie analizat împreună cu veniturile, activele și capacitatea gospodăriilor de a-și susține obligațiile financiare. Doar astfel poate fi evaluată corect sănătatea financiară a populației și reziliența unei economii.