Piețele financiare sub presiune: randamentele obligațiunilor României urcă la 7,2%, iar investitorii se tem de inflație și datorii
Piețele financiare internaționale traversează o nouă perioadă de turbulențe, iar efectele se văd inclusiv în România. Investitorii vând obligațiuni guvernamentale, randamentele cresc, iar bursele sunt puse sub presiune de combinația dintre inflație, prețurile ridicate ale energiei, tensiunile geopolitice și nivelul tot mai mare al datoriilor publice.
În România, randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a urcat în zona de 7,2%, ceea ce arată că statul trebuie să ofere dobânzi ridicate pentru a atrage finanțare.
Problema nu este însă una exclusiv românească. Piața obligațiunilor americane, considerată unul dintre pilonii sistemului financiar mondial, se confruntă la rândul său cu presiuni puternice.
Obligațiunile sunt vândute, iar randamentele cresc
Pentru a înțelege ce se întâmplă pe piețe trebuie pornit de la relația dintre prețul unei obligațiuni și randamentul acesteia.
Atunci când investitorii vând masiv obligațiuni, prețul acestora scade, iar randamentul crește. Un randament mai mare înseamnă, în practică, costuri mai ridicate de finanțare pentru guverne și poate influența ulterior dobânzile din întreaga economie.
În Statele Unite, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani s-a apropiat de pragul psihologic de 5%, în timp ce obligațiunile pe termen foarte lung au fost supuse unor presiuni și mai mari.
Situația este urmărită atent de investitorii din întreaga lume deoarece titlurile de stat americane sunt considerate un reper pentru stabilirea costului banilor la nivel global.
De ce sunt investitorii îngrijorați
Actualele turbulențe de pe piețele financiare au mai multe cauze care se suprapun.
Una dintre cele mai importante este inflația. Creșterea prețurilor la energie și în special scumpirea petrolului alimentează temerile că inflația ar putea rămâne ridicată mai mult timp.
Într-un asemenea scenariu, băncile centrale au mai puțin spațiu pentru reducerea dobânzilor. Mai mult, dacă presiunile inflaționiste se intensifică, investitorii pot începe să ia în calcul chiar noi majorări ale dobânzilor.
O altă problemă este reprezentată de datoriile publice.
Statele Unite au depășit în august pragul de 40.000 de miliarde de dolari al datoriei publice, iar necesarul mare de finanțare înseamnă emiterea continuă de noi titluri de stat.
Atunci când oferta de obligațiuni crește puternic, investitorii pot solicita randamente mai mari pentru a continua să finanțeze statul.
Trezoreria SUA încearcă să calmeze piața
Autoritățile americane încearcă să reducă presiunile de pe piața obligațiunilor.
Trezoreria SUA a anunțat inclusiv extinderea operațiunilor de răscumpărare a unor obligațiuni cu maturități lungi. Una dintre intervenții a ajuns la aproximativ 6 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât nivelul unor operațiuni anterioare.
Scopul acestor răscumpărări este îmbunătățirea lichidității și funcționării pieței.
Reacția investitorilor a fost însă modestă.
Randamentele obligațiunilor pe 10, 20 și 30 de ani au continuat să fie ridicate, semn că participanții la piață sunt preocupați mai degrabă de problemele structurale: deficitul bugetar, datoria publică și perspectivele inflației.
Petrolul complică situația
Un alt factor important este evoluția petrolului.
Tensiunile geopolitice și problemele legate de transportul petrolului prin Orientul Mijlociu au împins cotațiile în sus. Creșterea petrolului este importantă nu doar pentru șoferi sau companiile din transporturi.
Energia intră în costurile aproape tuturor produselor și serviciilor.
Dacă petrolul rămâne scump o perioadă lungă, companiile pot transfera o parte dintre costuri către consumatori. În acest fel, inflația poate rămâne ridicată chiar și într-o economie care începe să încetinească.
Pentru băncile centrale apare astfel o problemă dificilă: trebuie să combată inflația fără să frâneze excesiv economia.
Bursele resimt creșterea randamentelor
Dobânzile mari de pe piața obligațiunilor reprezintă o problemă și pentru burse.
Motivul este relativ simplu.
Dacă obligațiunile guvernamentale oferă randamente apropiate de 5%, o parte dintre investitori poate prefera aceste instrumente în locul acțiunilor, care implică un risc mai mare.
În același timp, dobânzile ridicate cresc costurile de finanțare ale companiilor și pot reduce valoarea actuală a profiturilor estimate pentru anii următori.
Acest mecanism afectează în special companiile evaluate la multipli mari și firmele care depind de investiții masive finanțate prin datorie.
Ce înseamnă randamentul de 7,2% pentru România
România nu poate rămâne izolată de ceea ce se întâmplă pe marile piețe internaționale.
Randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani ajuns în jurul nivelului de 7,2% indică un cost ridicat al finanțării statului.
Pentru buget, acest lucru este important deoarece România are nevoie permanent de bani atât pentru finanțarea deficitului, cât și pentru refinanțarea datoriilor care ajung la scadență.
Cu cât dobânzile cerute de investitori sunt mai mari, cu atât o parte mai mare din veniturile statului trebuie direcționată în anii următori către plata dobânzilor.
Efectele nu se opresc la bugetul de stat
Costurile mari de finanțare se pot transmite treptat și către economie.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale reprezintă un reper important pentru sistemul financiar. Dacă statul se împrumută scump, companiile și populația vor găsi mai greu finanțări ieftine.
Printre efectele posibile se numără:
-
credite mai scumpe pentru companii;
-
presiune asupra dobânzilor din economie;
-
investiții private amânate;
-
costuri bugetare mai mari cu plata dobânzilor;
-
presiune suplimentară asupra deficitului public;
-
volatilitate mai mare pe bursă și pe piața valutară.
Pragul de 5% din SUA este urmărit atent de piețe
Investitorii urmăresc în special randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani.
Apropierea acestuia de 5% este importantă deoarece titlurile Trezoreriei SUA sunt considerate printre cele mai sigure active financiare din lume.
Un randament de aproximativ 5% pentru un activ perceput drept foarte sigur schimbă calculele administratorilor de fonduri.
Investitorii trebuie să se întrebe dacă merită să își asume riscurile unei investiții în acțiuni, imobiliare sau obligațiuni ale unor state mai vulnerabile atunci când pot obține un randament ridicat din titlurile americane.
Pentru țări precum România, consecința poate fi clară: pentru a rămâne atractive, obligațiunile locale trebuie să ofere o primă de randament suficient de mare.
Investitorii caută răspunsul la trei întrebări
Direcția piețelor în perioada următoare va depinde în mare măsură de trei factori.
Primul este inflația. Dacă datele arată că presiunile asupra prețurilor se intensifică, așteptările privind dobânzile vor rămâne ridicate.
Al doilea este prețul petrolului. O scădere consistentă ar putea reduce presiunile inflaționiste, în timp ce un nou salt al cotațiilor ar complica situația băncilor centrale.
Al treilea este datoria publică. Investitorii vor urmări cât de mult trebuie să se împrumute marile economii și dacă cererea pentru noile emisiuni de obligațiuni rămâne suficientă.
Ce urmează pentru România
Pentru România, evoluția internațională vine într-un moment în care costul finanțării publice este deja ridicat.
Dacă randamentele obligațiunilor americane și europene continuă să crească, presiunea asupra titlurilor românești ar putea rămâne importantă. Investitorii internaționali vor compara permanent randamentul oferit de România cu alternativele disponibile pe piețele dezvoltate.
În schimb, o stabilizare a petrolului, temperarea inflației și reducerea randamentelor internaționale ar putea crea condiții mai favorabile și pentru obligațiunile românești.
Cert este că evoluția pieței obligațiunilor a redevenit unul dintre cei mai importanți indicatori de urmărit. Nu este doar o problemă pentru traderi și administratorii de fonduri. Costul la care se împrumută statele ajunge, mai devreme sau mai târziu, să influențeze bugetele publice, investițiile, creditele și întreaga economie.