Inteligența artificială are un cost ascuns. Impactul real al centrelor de date asupra mediului și cât de justificate sunt protestele din SUA
Inteligența artificială promite să transforme aproape toate domeniile economiei, de la medicină și educație până la industrie și cercetare. În spatele fiecărei conversații cu un chatbot, fiecărei imagini generate automat sau fiecărei traduceri realizate în câteva secunde există însă o infrastructură invizibilă: mii de centre de date care funcționează permanent și consumă cantități uriașe de energie și apă.
În ultimii doi ani, impactul ecologic al acestei infrastructuri a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte din industria tehnologică. Organizații internaționale, cercetători și autorități avertizează că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale trebuie însoțită de politici de transparență și investiții în energie curată, altfel beneficiile tehnologice riscă să fie umbrite de costuri importante pentru mediu.
De ce inteligența artificială consumă atât de multe resurse?
Modelele moderne de inteligență artificială funcționează pe procesoare specializate (GPU și acceleratoare AI), grupate în centre de date gigantice. Aceste sisteme execută miliarde de calcule în fiecare secundă.
Există două etape majore care consumă resurse:
-
antrenarea modelelor AI, proces care poate dura săptămâni sau luni;
-
utilizarea zilnică a acestora de milioane sau chiar miliarde de utilizatori.
Pe măsură ce modelele devin mai complexe, iar cererea pentru servicii AI crește, operatorii construiesc centre de date din ce în ce mai mari. Potrivit IEA, consumul global de electricitate al centrelor de date era estimat la aproximativ 415 TWh în 2024, reprezentând aproximativ 1,5% din consumul mondial de electricitate. Dacă ritmul actual se menține, acesta ar putea ajunge la aproximativ 945 TWh până în 2030, adică aproape 3% din consumul global.
Energia electrică – cea mai mare provocare
Electricitatea reprezintă principala resursă consumată de industria AI.
Un singur centru de date hyperscale poate necesita aproximativ 100 MW, echivalentul consumului a circa 100.000 de locuințe. Unele proiecte aflate în dezvoltare depășesc deja câțiva gigawați, apropiindu-se de consumul energetic al unor orașe întregi.
Problema nu este doar cantitatea de energie, ci și sursa acesteia.
În multe regiuni ale lumii, electricitatea provine încă din:
-
cărbune;
-
gaze naturale;
-
petrol.
În aceste condiții, fiecare creștere a consumului AI poate însemna emisii suplimentare de gaze cu efect de seră.
IEA subliniază însă că situația diferă considerabil de la o țară la alta. Centrele alimentate în principal din surse regenerabile sau energie nucleară au o amprentă de carbon semnificativ mai redusă decât cele conectate la rețele dominate de combustibili fosili.
Apa – resursa despre care se vorbește prea puțin
O parte importantă a energiei consumate de un centru de date este transformată în căldură.
Pentru a preveni supraîncălzirea echipamentelor, acestea trebuie răcite permanent.
Cele mai utilizate metode includ:
-
răcirea cu apă;
-
răcirea evaporativă;
-
sisteme cu lichid în circuit închis;
-
răcirea cu aer.
În regiunile afectate de secetă, consumul de apă a devenit una dintre cele mai controversate probleme.
Raportul UNU-INWEH atrage atenția că impactul asupra apei nu provine doar din răcirea directă a serverelor. O parte importantă este reprezentată de apa utilizată pentru producerea electricității care alimentează aceste centre. Din acest motiv, aceeași cantitate de energie poate avea amprente hidrice foarte diferite în funcție de mixul energetic al unei țări.
Emisiile de carbon cresc odată cu dezvoltarea AI
Contrar percepției că tehnologia este automat „verde”, infrastructura AI generează emisii indirecte importante.
Mai multe studii recente estimează că, dacă dezvoltarea actuală continuă, centrele de date vor deveni unul dintre puținele sectoare în care emisiile continuă să crească în următorii ani.
Cercetări asupra centrelor hyperscale din SUA arată că acestea utilizează încă într-o proporție semnificativă energie provenită din combustibili fosili, ceea ce le conferă o intensitate a emisiilor peste media rețelei electrice americane.
Există și vești bune
Impactul asupra mediului nu este inevitabil.
În ultimii ani, industria a început să investească masiv în:
-
răcire cu lichid în circuit închis;
-
reciclarea apei;
-
utilizarea apei uzate tratate;
-
amplasarea centrelor în regiuni mai reci;
-
alimentare cu energie regenerabilă;
-
optimizarea algoritmilor AI pentru a necesita mai puține resurse.
Potrivit IEA, eficiența energetică a echipamentelor AI crește foarte rapid. Deși consumul total al industriei continuă să urce din cauza cererii tot mai mari, fiecare operațiune AI necesită, în general, mai puțină energie decât în urmă cu câțiva ani.
De asemenea, companii importante dezvoltă sisteme de răcire care reduc drastic consumul de apă, iar unele dintre acestea folosesc circuite închise ce necesită doar o singură umplere inițială.
Poate inteligența artificială să ajute mediul?
Paradoxal, aceeași tehnologie care consumă resurse poate contribui și la reducerea impactului climatic.
AI este deja utilizată pentru:
-
prognoza producției de energie regenerabilă;
-
optimizarea consumului electric;
-
monitorizarea pădurilor;
-
detectarea incendiilor;
-
agricultura de precizie;
-
reducerea risipei alimentare;
-
modelarea fenomenelor climatice.
IEA consideră că AI poate accelera tranziția energetică dacă este implementată responsabil și dacă infrastructura care o susține devine mai curată.
De ce apar proteste împotriva centrelor de date în Statele Unite?
În ultimii doi ani, numeroase comunități din state precum Virginia, Georgia, Texas, Arizona, Indiana sau Mississippi au protestat împotriva construirii unor noi centre de date.
Principalele motive invocate sunt:
-
consumul foarte mare de apă;
-
presiunea asupra rețelei electrice;
-
zgomotul produs de instalațiile de răcire;
-
ocuparea unor suprafețe extinse de teren;
-
creșterea emisiilor prin menținerea în funcțiune a unor centrale pe combustibili fosili;
-
lipsa de transparență privind impactul asupra comunităților locale.
În unele cazuri au fost inițiate procese în instanță sau au fost amânate proiecte până la realizarea unor evaluări suplimentare de mediu.
Sunt aceste proteste întemeiate?
Răspunsul scurt este da, dar nu în toate situațiile.
Datele științifice arată că îngrijorările legate de:
-
consumul de energie;
-
utilizarea apei;
-
emisiile de carbon;
-
presiunea asupra infrastructurii locale
sunt reale și bine documentate.
Totuși, amploarea impactului diferă foarte mult în funcție de fiecare proiect.
Un centru de date amplasat într-o regiune cu surplus de energie regenerabilă, răcire eficientă și resurse suficiente de apă poate avea un impact considerabil mai redus decât unul construit într-o zonă afectată de secetă și dependentă de centrale pe cărbune sau gaze.
Cu alte cuvinte, problema nu este existența centrelor de date în sine, ci modul în care acestea sunt proiectate, alimentate și integrate în infrastructura locală.
Concluzie
Inteligența artificială reprezintă una dintre cele mai importante revoluții tehnologice ale secolului XXI, însă această revoluție are un cost material adesea ignorat. Energia electrică, apa, terenurile și materiile prime necesare pentru construirea și operarea centrelor de date transformă AI într-o industrie cu o amprentă ecologică semnificativă.
În același timp, aceeași tehnologie poate contribui la reducerea emisiilor globale, la optimizarea sistemelor energetice și la accelerarea cercetării climatice. Viitorul depinde mai puțin de existența inteligenței artificiale și mai mult de modul în care societatea alege să o alimenteze și să o reglementeze.
Mesajul transmis recent de Organizația Națiunilor Unite este unul clar: dezvoltarea AI trebuie însoțită de transparență privind consumul de energie, apă și emisii, precum și de o tranziție accelerată către surse regenerabile. În lipsa acestor măsuri, avantajele economice ale inteligenței artificiale riscă să fie obținute cu un cost de mediu tot mai greu de ignorat.