Alarmă pe piața muncii din România: scădere accentuată a ocupării – Industrialul și IT‑ul, victimele principale
Context și miza decizională
Potrivit unei analize recente, gradul de ocupare în România a înregistrat o scădere abruptă în ultimul an (T1 2024–T1 2025), marcând cel mai pronunciat declin de la începutul pandemiei. Datele oficiale prezintă o imagine îngrijorătoare: 440.000 de persoane au ieșit din câmpul muncii într-un interval de un an, ceea ce poziționează România drept campioană negativă în UE la ritmul de descreștere a ocupării.
Datele revizuite recent de INS arată cum, în aprilie 2025, rata șomajului oficial a ajuns la 6,2 %, în creștere din 5,5 % în martie — un salt neașteptat, alimentat de revizuirile masive din luna iunie. În ciuda unei aparente descreșteri în aprilie (‑0,3 pp), această anomalie statistică nu înlătură drama: majorări consistente în trimestrele precedente.
Industriile-cheie în declin: zonă roșie pentru producție și IT
Analiza sectorială relevă pierderi semnificative în două domenii cruciale:
-
Industria prelucrătoare, care a absorbit o parte însemnată din forța de muncă reală, resimte o contracție accentuată de activitate și de angajări. În lipsa unor înlocuitori pe piața internă, ieșirea populației active în UE accentuează lipsa de personal calificat .
-
Sectorul IT, cunoscut până nu demult ca o insulă de creștere, a pierdut aproximativ 30.000 de locuri de muncă – un semnal că nici domeniile cu valoare adăugată mare nu sunt imune la turbulențele pieței .
Comparație cu alte state membre UE
Datele indică faptul că România a suferit cel mai mare recul din UE la ocupare, depășind chiar pragul record din timpul crizei sanitare din 2020. Situația este agravată de presiunea exercitată de producția auto europeană în regres și importanța acesteia pentru economia locală – cu un lanț auto în criză, industria română suferă în mod direct.
Consecințe politice și economice
Acest declin accelerat cere măsuri urgente: strategii de relansare a industriei, subvenții pentru reindustrializare, programe de reconversie profesională, și politici pentru a stopa emigrarea forței de muncă. Discutăm despre un buget implicat în susținerea sectoarelor-cheie și regândirea abordării fiscale, deoarece ritmurile de creștere sunt sub potențial, iar presiunea inflaționistă crește .
Privind înainte: direcții de acțiune
-
Stimularea revenirii în industrie – prin facilități fiscale, atragere de investiții și modernizarea infrastructurii.
-
Susținerea IT‑ului – a sistemelor de pregătire profesională și programe de retenție a talentelor.
-
Colaborare europeană – fonduri UE pentru recalificare și digitalizare, precum și aderarea accelerată la standardele de piață unică digitală.
-
Combaterea emigrației – crearea de locuri de muncă atractive acasă. Putem căuta soluții inspirate din modele precum cel al Irlandei. Țara care a reușit să-și readucă migranții înapoi prin creștere economică sustenabilă .
Concluzie
Situația pieței muncii în România impune reflecție profundă:
- Este în regres sever. Sitația necesită intervenții ferme din partea guvernului. Reacții sunt așteptate și din partea mediului de afaceri și organismelor europene.
- Întrebarea cheie rămâne: Putem inversa rapid această tendință și regenera o economie stabilă, productivă și atractivă pentru forța de muncă? Doar o acțiune concertată și strategică va determina răspunsul.