Degradarea solului — factor-cheie în creșterea prețurilor la alimente în Europa
Contextul și importanța problemei
Degradarea solului este una dintre cele mai subtile — însă grave — amenințări la adresa securităţii alimentare în Europa. Un sol sănătos asigură producţia agriculturii, stocarea carbonului, reglarea apei, biodiversitatea şi multe alte servicii esenţiale.
Conform European Environment Agency (EEA), costurile degradării solului în Uniunea Europeană sunt estimate la peste 50 miliarde € pe an. De asemenea, raportul din 2024 al European Academies’ Science Advisory Council indică faptul că aproximativ 24 % din solurile agricole ale UE sunt afectate de eroziunea apei, iar eroziunea totală este estimată la ~1 miliard de tone de sol pe an.
Aceste fenomene contribuie la scăderea fertilităţii solului, la pierderea materiei organice, la salinizare, compactare şi alte forme de degradare.
Cum influenţează degradarea solului preţurile la alimente
Iată câţiva paşi cheie prin care degradarea solului poate duce la creşterea costului alimentelor:
-
Scăderea productivităţii agricole – Solurile degradate produc recolte mai mici sau mai instabile. Unii factori: eroziunea apei, pierderea materiei organice, compactarea solului, salinizarea, reducerea biodiversităţii solului.
-
Creşterea vulnerabilităţii la şocuri climatice – Un sol sănătos are capacitate mai bună de retenţie a apei şi amortizare a fenomenelor extreme (secetă, ploi intense). Când solurile sunt degradate, riscul de pierdere a producţiei creşte şi astfel şi costurile pentru fermieri.
-
Creşterea costurilor de intrare – Pentru a compensa solul slab, agricultorii pot fi nevoiţi să folosească mai multă irigaţie, îngrăşăminte, mecanizare şi alte inputuri — ceea ce duce la costuri mai mari şi, în final, preţuri mai ridicate pentru consumatori. Documentele semnalează legătura dintre degradarea mediului (inclusiv sol) şi presiunea asupra sistemului alimentar european.
-
Reducerea ofertei şi volatilitate mai mare a preţurilor – Ofertele mai slabe sau mai instabile de produse agricole pot duce la tensiuni pe pieţă, care se traduc în creşteri de preţ sau volatilitate. De exemplu, o analiză menţionează că presiunile asupra mediului “inclusiv schimbările climatice şi degradarea solului” ar putea duce la creşterea preţului alimentelor cu „mai mult de o treime” până în 2050.
Date relevante pentru Europa
-
„Peste 60% din solurile europene sunt considerate „nesănătoase” conform Comisiei Europene.
-
În UE, >74% din terenurile agricole suferă de dezechilibre de nutrienţi (surplus de azot sau alte probleme) care afectează funcţia solului.
-
Eroziunea apei afectează ~24% din solurile UE în prezent și ar putea crește cu 13-25% până în 2050.
-
Un studiu al Institute for European Environmental Policy (IEEP) arată că degradarea solului, alături de pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice, afectează producţia agricolă în UE (de ex. sudul Europei este mai vulnerabil la salinizare, secetă).
Legătura cu creșterea preţurilor la alimente
Articolul de pe Agrobiznes susţine că preţurile alimentelor în Europa au crescut cu până la 50% din cauza crizei climatice, unde degradarea solului este identificată drept un factor major. Într-adevăr, alte surse confirmă că presiunile de mediu (inclusiv degradarea solului) pot creşte costurile alimentelor în Europa.
Astfel, putem trasa un fir logic. Solurile se degradează → Productivitate mai mică / costuri mai mari → Oferta scade / devine instabilă → Preţurile cresc.
De ce e important pentru România
Pentru România contextul local este relevant:
-
Practici de agricultură intensă, eroziune, stripăre a materiei organice şi alte probleme apar.
-
Preţurile la alimente ridicate afectează direct consumatorii, iar dacă degradarea solului este un factor adiţional, acesta trebuie recunoscut în politici.
-
Solul agricol reprezintă o resursă strategică pentru securitatea alimentară; ignorarea degradării înseamnă riscuri viitoare: recolte mai slabe, preţuri mai mari, vulnerabilitate la schimbări climatice.
Ce se poate face
Există opţiuni. Iar la nivel european au fost porniţi paşi concreţi:
-
Un exemplu: EU Soil Monitoring Law (propus în 2023) care îşi propune să monitorizeze solurile la nivel european, să stabilească standarde de gestionare sustenabilă şi să restabilească solurile degradate.
-
Practici agricole regenerative: rotaţia culturilor, menţinerea materiei organice, reducerea lucrărilor agresive ale solului, acoperirea solului (cover crops) etc. IEEP precizează că „acţiunile trebuie implementate acum… În agricultură trebuie reduse pesticide, fertilizanţi, să se crească complexitatea peisajului şi eficienţa apei”.
-
Politici publice care să recunoască degradarea solului ca factor de risc pentru securitate alimentară, şi alocarea de resurse pentru refacerea solului.
Concluzie
Degradarea solului este adesea „ascunsă” în spatele altor factori mai vizibili (costuri energetice, perturbări ale lanţului de aprovizionare). Dar este un factor structural. Dacă solurile nu mai pot susţine producţia agricolă la fel de eficient, acest lucru are repercusiuni directe asupra ofertei de alimente şi, în final, asupra preţurilor.
Pentru Europa, şi implicit pentru România, recunoaşterea acestei legături este esenţială. Securitatea alimentară, stabilitatea preţurilor şi sustenabilitatea agriculturii depind doar parţial de factorii economici—un fundament natural, solul, trebuie protejat şi restaurat.